”Comunistul” (doar în ce priveşte credinţa sa în gloată) care l-a susţinut pe ”anti-comunist” (sinistră glumă) să câştige alegerile şi acum îl plânge că e lipsit de putere. ”Realegerea a fost un miracol”. Problemă rezolvată - divinitatea a măsluit voturile.
”Voi nu mi-aţi spus niciodată ... ”. Unul dintre momentele care merită trăite. Şi acum îl savurez.
Cum revistele de bucate pot provoca inaniţie.
Toţi vor să modernizeze ceva. Nimeni nu ştie ce anume vrea să însemne sau ce anume înţelege prin ”modern”.
Bmititel atât de incompetent atunci când cere ”formarea de competenţe”.
Sensibilitatea dentară. Şi ea pe cale de dispariţie.
marți, 2 februarie 2010
miercuri, 27 ianuarie 2010
CIOC-CIOC
Tocmai la timp. Voce piţigăiată, insuportabilă, autoritară. Cum ţiuie. Aproximativ: fumătorii au aruncat în aer ţinta de inflaţie. (buhuhu) Am ascultat atent cum un domn respectabil explica efectele viciilor asupra sănătăţii financiare. (o asemenea ipocrizie e delicioasă. aş vrea să văd un oficial cum explică în cuvinte simple, rar, asumat ”viciile” şi crimele guvernelor prezentului.)
N-aş fi crezut că tocmai inflaţia e o răzbunare. Ce bine.
N-aş fi crezut că tocmai inflaţia e o răzbunare. Ce bine.
marți, 12 ianuarie 2010
marți, 15 decembrie 2009
FIUL
Din toate prostiile cumplite, aberaţiile, minciunile, ameninţările (duioase, cu intenţii ”bune” sau brutale şi directe), mesajele de propagandă fascistă altoite cu tupeu Mafia Inc., pe care le-am văzut şi auzit în ultimul an, nimic, dar nimic nu mi-a provocat o stare de rău fizic atât de greu de uitat ca încântarea şi zâmbetul pe care le-am văzut în ochii unui ales când a rostit aceste cuvinte: ”Cel mai bun agent electoral al meu a fost tata”.
Agentul electoral a fost atât de bun pentru că era mort.
Nu şi dispărut. A lăsat în neantul din jur gânduri în cuvinte, amintirea unui baston, o blândeţe care pare din ce în ce mai nepământeană.
Agentul electoral a fost atât de bun pentru că era mort.
Nu şi dispărut. A lăsat în neantul din jur gânduri în cuvinte, amintirea unui baston, o blândeţe care pare din ce în ce mai nepământeană.
vineri, 11 septembrie 2009
"... încă mă sufoc de revoltă!"
e reacţia unei prietene la asta:
"Thatcher told Gorbachev Britain did not want German reunification"
"(...) Mrs Thatcher knew full well that her remarks would cause a row if revealed. She was already courting controversy — especially among Solidarity supporters in Poland and the West — by telling Mr Gorbachev that she was “deeply impressed” by the courage and patriotism of General Wojciech Jaruzelski, the Polish Communist leader. She noted, approvingly, that Mr Gorbachev had reacted “calmly” to the results of the Polish elections, in which the Communists were defeated for the first time in an open vote in Eastern Europe, and to the other changes in Eastern Europe.
“My understanding of your position is the following: you welcome each country developing in its own way, on condition that the Warsaw Pact remains in place. I understand this position perfectly.”
Then she launched her bombshell. She asked that her next remarks should not be recorded. Mr Gorbachev agreed — but the Kremlin transcript included them anyway, noting laconically: “The following part of the conversation is reproduced from memory.” She spoke of her deep “concern” at what was going on in East Germany. She said “big changes” could be afoot.
And this led to her fear that it would all eventually lead to German reunification — an official goal of Western policy for more than a generation.
She assured Mr Gorbachev that President Bush also wanted to do nothing that would be seen by the Russians as a threat to their security. The same assurance was later spelt out in person to Mr Gorbachev at the Soviet- American summit off Malta. (...)"
"Thatcher told Gorbachev Britain did not want German reunification"
"(...) Mrs Thatcher knew full well that her remarks would cause a row if revealed. She was already courting controversy — especially among Solidarity supporters in Poland and the West — by telling Mr Gorbachev that she was “deeply impressed” by the courage and patriotism of General Wojciech Jaruzelski, the Polish Communist leader. She noted, approvingly, that Mr Gorbachev had reacted “calmly” to the results of the Polish elections, in which the Communists were defeated for the first time in an open vote in Eastern Europe, and to the other changes in Eastern Europe.
“My understanding of your position is the following: you welcome each country developing in its own way, on condition that the Warsaw Pact remains in place. I understand this position perfectly.”
Then she launched her bombshell. She asked that her next remarks should not be recorded. Mr Gorbachev agreed — but the Kremlin transcript included them anyway, noting laconically: “The following part of the conversation is reproduced from memory.” She spoke of her deep “concern” at what was going on in East Germany. She said “big changes” could be afoot.
And this led to her fear that it would all eventually lead to German reunification — an official goal of Western policy for more than a generation.
She assured Mr Gorbachev that President Bush also wanted to do nothing that would be seen by the Russians as a threat to their security. The same assurance was later spelt out in person to Mr Gorbachev at the Soviet- American summit off Malta. (...)"
miercuri, 2 septembrie 2009
DICK, DE CE NU EMIGREZI TU ÎN ROMÂNIA?
Există un tovarăş pe planetă care-i duce dorul lui W. şi lui Dick. Deloc surpinzător, minte constipată cum e, Băse nu m-a dezamăgit, deşi aş fi vrut să verse şi-o lacrimă:
"Traian Băsescu aproape că a deplâns epoca George W. Bush la Casa Albă, subliniind că în timpul mandatului acestuia de preşedinte al Americii a fost de remarcat "o nesfârşită listă de obiective comune care au fost toate atinse, la nivelul de angjament".
După ce nu s-a dus la ziua Statelor Unite şi după ce l-a programat pe noul ambasador, Mark Henry Gitenstein, să îşi prezinte scrisorile de acreditare la sfârşitul unei succesiuni de primiri a altor noi şefi de misiuni diplomatice, chiar în ziua de miercuri, preşedintele României a scăpat, probabil fără să vrea, o remarcă în care îşi arată resemnarea şi dezamăgirea pentru că până acum nu a reuşit să obţină aprobarea noii administraţii Barack Obama să meargă într-o vizită oficială în SUA şi nici nu a primit acceptul pentru vizita noului lider de la Casa Albă la Bucureşti.
Şeful statului român a spus, miercuri, că va prezenta o listă de noi obiective comune, "când vor fi întâlniri la vârf".
Resemnat, preşedintele României, a acceptat că această întrevedere ar putea avea loc "după ce se produc şi alegerile prezidenţiale şi în România"."
din Cotidianul
"Traian Băsescu aproape că a deplâns epoca George W. Bush la Casa Albă, subliniind că în timpul mandatului acestuia de preşedinte al Americii a fost de remarcat "o nesfârşită listă de obiective comune care au fost toate atinse, la nivelul de angjament".
După ce nu s-a dus la ziua Statelor Unite şi după ce l-a programat pe noul ambasador, Mark Henry Gitenstein, să îşi prezinte scrisorile de acreditare la sfârşitul unei succesiuni de primiri a altor noi şefi de misiuni diplomatice, chiar în ziua de miercuri, preşedintele României a scăpat, probabil fără să vrea, o remarcă în care îşi arată resemnarea şi dezamăgirea pentru că până acum nu a reuşit să obţină aprobarea noii administraţii Barack Obama să meargă într-o vizită oficială în SUA şi nici nu a primit acceptul pentru vizita noului lider de la Casa Albă la Bucureşti.
Şeful statului român a spus, miercuri, că va prezenta o listă de noi obiective comune, "când vor fi întâlniri la vârf".
Resemnat, preşedintele României, a acceptat că această întrevedere ar putea avea loc "după ce se produc şi alegerile prezidenţiale şi în România"."
din Cotidianul
duminică, 19 iulie 2009
GURĂ DE OXIGEN
ŞUTU.RO :
"Şi iată că din marea de oameni a pornit un vuiet, apoi huiduituri cum nu am mai auzit nicioadată. Aproximativ 3000 de oameni s-au ridicat în picioare şi au început să huiduie. Între timp ea se plimba graţioasă prin faţa scenei, pe acele acorduri fine, pe care oricum nu ar şti să le localizeze pe o hartă muzicală, indiferent cât de “land of choice” ar fi locaţia de provenienţă a muzicianului.
Imaginează-ţi că avea pregatită masa de protocol… PAZITĂ DE JANDARMI. Spre acea masa s-a îndreptat tacticoasă şi cu toate camerele de luat vederi după ea (pariu că le-a adus de la Bucureşti?), sub privirile siderate ale lui Abercombie…
După ce şi-a încheiat publicul huiduielile (şi au durat vreo 3 - 4 min), Abercombie a fost aplaudat în standing ovation.
Total debusolat, omul a întrebat spectatorii: “what was that all about?”
I s-a răspuns chiar de către inginerul de sunet, clarificându-i dilemele.
Răspunsul incredibil de potrivit al lui Abercombie, aplaudat pentru tot atâtea minute cât a fost huiduită Udrea: “We are going to play tonight, no matter what the FUCK happens”.
Apoi păpuşa de zahăr s-a spart în ignorarea totală a masei, dar ne-am amintit de ea când a fugit speriată de fulgere, că e cazul să o mai salutăm o dată… şi un nou val de huiduieli a urmat."
Cât tupeu totuşi la îngropata-n branduri! Şi lipsă de creier.
"Şi iată că din marea de oameni a pornit un vuiet, apoi huiduituri cum nu am mai auzit nicioadată. Aproximativ 3000 de oameni s-au ridicat în picioare şi au început să huiduie. Între timp ea se plimba graţioasă prin faţa scenei, pe acele acorduri fine, pe care oricum nu ar şti să le localizeze pe o hartă muzicală, indiferent cât de “land of choice” ar fi locaţia de provenienţă a muzicianului.
Imaginează-ţi că avea pregatită masa de protocol… PAZITĂ DE JANDARMI. Spre acea masa s-a îndreptat tacticoasă şi cu toate camerele de luat vederi după ea (pariu că le-a adus de la Bucureşti?), sub privirile siderate ale lui Abercombie…
După ce şi-a încheiat publicul huiduielile (şi au durat vreo 3 - 4 min), Abercombie a fost aplaudat în standing ovation.
Total debusolat, omul a întrebat spectatorii: “what was that all about?”
I s-a răspuns chiar de către inginerul de sunet, clarificându-i dilemele.
Răspunsul incredibil de potrivit al lui Abercombie, aplaudat pentru tot atâtea minute cât a fost huiduită Udrea: “We are going to play tonight, no matter what the FUCK happens”.
Apoi păpuşa de zahăr s-a spart în ignorarea totală a masei, dar ne-am amintit de ea când a fugit speriată de fulgere, că e cazul să o mai salutăm o dată… şi un nou val de huiduieli a urmat."
Cât tupeu totuşi la îngropata-n branduri! Şi lipsă de creier.
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
